Hazardul seismic în România este datorat sursei subcrustale vrâncene ce se află la 60-180km adâncime. Evenimentele seismice generate de această sursă afectează mai mult de două treimi din teritoriul României și o parte importantă din teritoriile Republicii Moldova, Bulgariei și Ucrainei. (Cf. Lungu, Arion, Aldea, Văcăreanu; 2007; p. 291)
De-a lungul timpului s-a observat, statistic vorbind, o anumită ciclicitate a producerii seismelor majore în țară. Astfel că, în România se produc circa 3 seisme majore pe secol. Aceste cutremure majore se produc la adâncimi relativ mari și acest lucru determină ca impactul evenimentului seismic să fie resimțit pe suprafețe întinse. Bucureștiul a fost de-a lungul istoriei orașul cel mai puternic afectat de seismele vrâncene din România. (Cf. Georgescu, Stamatiade, Petrescu; 2007; p. 6)
1802
Cutremurul ce s-a petrecut la data de 26 octombrie 1802 a fost, cel mai mare cutremur din sursa subcrustală Vrancea, având o magnitudine de 7.6 pe scara Richter. (Cf. Lungu, 2015, p. 22). Pe lângă efectele dezastruoase resimțite în București, seismul a afectat puternic și alte zone din țară cum ar fi: Oltenia, Muntenia, Moldova și Transilvania, dar și țările vecine. (Cf. Cutremur.net, fără dată)
Bucureștiul a fost și el puternic afectat de acest eveniment seismic major. În câteva zone ale orașului s-au observant crăpături extinse ale mediului construit și avarieri ale infrastructurii rețelelor de apă. Numeroase clădiri au fost distruse sau au suferit degradări importante în urma cutremurului, printre acestea numărându-se și Turnul Colței care a fost dărâmat parțial. (Cf. Cutremur.net, fără dată)
În Pomelnicul Mănăstirii Văleni din anul 1802 se găsesc relatări ce descriu efectele cutremurului:
“La leat oc[tombrie] 14, la șapte ceasur[i] și jumătate din zi, fost-au mare și năpra[z]nic cutremur care au căzut multe sfi[nte] mănăs[tiri]. Căzut-au și sfân[tă] Mănăs[tire] Văleni dă Munte ce iaste închinată la sfânta Mănăstire Cotrocen[i].
Și pă acea vreme fost-au năstrvnicu la sfânta Mănăs[tire] Cotroceni sființiia sa cuviosul arhimandrit Visarion Iavriotul Tricalinul și îndemnând-să de răvnă dumnezeiască au zidit mai întâi sfânta Mănăstire Cotrocen[i] adecă biserica, clopo[t]nița și casele cele mari, toate aceste de iznoavă le-au făcut. Așizderea și la Hanul Șărban Vod[ă] și prăvăl[ii]le căte au fostu arsu cănd s-au arsu tărgul.” (Lungu, 2015, p. 23)
1838
Cutremurul de la 23 iunie 1838 a avut o magnitudine de 7.0 grade pe scara Richter. (Cf. Lungu, 2015, p. 22) Oltenia și Muntenia sunt zonele în care efectele acetui cutremur au fost cele mai intens resimțite. În Craiova și București se întâlnesc cele mai importante degradări ale mediului construit. (Cf. Cutremur.net, fără dată)
M.A. de Demidoff relatează in cartea Voyage dans la Russie Meridionale et la Crimee par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie în 1841 dezastrul generat în București de acest cutremur:
“Brusc, […] 23 ianuarie 1838, este seara, orașul a fost scuturat; cele mai multe monumente solide se prăbușesc; mai multe case au fost avariate; sub toate aceste dărâmături mulți oameni își pierd viața.” (traducere proprie după Lungu, 2015, p. 24)
1940
La data de 10 noiembrie 1940 are loc următorul seism major în România. Acest cutremur a dus la moartea a aproximativ 350 de oameni în toată țara. (Cf. Lungu, 2015, p. 24) Moldova a avut mult de suferit în urma acestui cutremur. Iași, Panciu, Focșani si Galați sunt orașele ce au suferit pierderile cele mai meri din regiune. (Cf. Cutremur.net, fără dată) Bucureștiul a fost și el grav afectat. Pentru prima oară în istoria noastră, în urma prăbușirii blocului Carlton construit din beton armat, s-a înțeles pericolul la care sunt supuse multe alte clădiri construite în capitală cu aceleasi tehnici de construcție. 130 de oameni au murit în urma prăbușirii acestui imobil de 11 etaje si 47m înălțime. Imobilul era cea mai înaltă clădire din oraș. (Cf. Lungu, 2015, p. 24)
1977
Prima mișcare puternică a solului captată în România s-a realizat la cutremurul din 4 martie 1977, în București la stația seismică INCERC a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială pe un instrument japonez de tip SMAC – B. (Cf. Lungu, Arion, Aldea, Văcăreanu; 2007; p. 293)
Cutremurul din 1977 a fost evaluat a fi evenimentul seismic provocat de sursa vrânceană cu cele mai importante pierderi, deși a fost la o adâncime considerabil mai mică decât cutremurul din 1940. Magnitudinea seismului de 7.2 grade pe scara Richter a fost și ea ușor mai redusă în comparație cu magnitudinea seismului din 1940. (Cf. Lungu, 2015, p. 22) Chiar și așa efectele a fost catastrofale, apogeul dezastrului manifestându-se în sudul țării, la București. Din cei 1578 de morți în urma cutremurului, 1424 au murit în București. Din 11221 de răniți, 7598 au fost vătămați în București. Un număr de 32 de imobile înalte s-au prăbușit în centrul capitalei. Pierderile totale în România în urma acetui cutremur au fost evaluate la 2,05 miliarde USD (raportat la cursul dolarului din anul 1977).(Cf. Lungu, 2015, p. 25)
După seism, unele clădiri fragile au trebuit demolate pentru că reprezentau pericol public. Altele însă chiar dacă se aflau într-o stare avansată de degradare au fost reparate într-o manieră superficială, ele existând și astăzi. Un astfel de imobil este blocul Podgoria de pe Bulevardul Magheru. (Cf. Lungu, 2015, p. 26)
Momentan blocul Podgoria este un imobil cu o vulnerabilitate mare seismică, facând parte din clasa seismică I reprezentând un pericol mare de prăbușire la următorul cutremur major. Acest imobil face parte din categoria de clădiri extrem de vulnerabile și periculoase din centrul Bucureștiului: clădiri din beton armat construite înainte de 1940. Locatarii acestui imobil sunt puși în pericol zi de zi (Cf. pmb.ro, 2016)
Cutremurul din 1977 a fost urmat de alte două evenimente seismice importante (în 1986 și în 1990) cu o intensitate și magnitudine mai redusă decât cutremurul din 1977 și cu pierderi simțitor mai mici. Chiar și așa, importanța deosebită a experienței acestor evenimente a constat în captarea mișcării solului în decursul seismelor și documentarea aprofundată a acesteia. Pe baza documentării detaliate a cutremurelor din 1977, 1986 și 1990 infrastructura instrumentelor seismice din București a fost extinsă. (Cf. Lungu, Arion, Aldea, Văcăreanu; 2007; p. 293)
Istoria seismelor majore generate de sursa vrânceană marchează pierderi importante în special umane, dar și materiale. În acest context, pregătirea și securizarea mediului construit în România și în special în București ar trebui să reprezinte o prioritate națională. Încercările timide de securizare a mediului construit de până acum sunt insuficiente. Riscul seismic poate și trebuie redus și prin informarea și educarea populației cu privire la pregătirea și comportarea în timpul și după un cutremur major. Seisme viitoare vor zgudui din nou România. Depinde de întreaga societate, de la autorități până la oamenii de rând, dacă România va reuși să diminueze pe cât posibil impactul cutremurelor.
Surse:
Dan Lungu (2015) Protecția antiseismică a clădirilor, O responsabilitate înțeleasă diferit de proprietari, autorități și specialiști, paginile 17-37, În: Revista de Cultură Țara Bârsei Nr. 14, Brașov
pmb.ro (2016) Listele imobilelor expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic actualizate la 09.08.2016, pagina 5, imobilul 162 [online] http://www.pmb.ro/servicii/alte_informatii/lista_imobilelor_exp/docs/Lista_imobilelor_expertizate.pdf (22.08.2016)
Dan Lungu, Cristian Arion, Alexandru Aldea, Radu Vacareanu (2007) Seismic Hazard, Vulnerability and Risk for Vrancea Events for International Symposium on Strong Vrancea Earthquakes and Risk Mitigation Oct. 4-6, 2007, Bucharest, Romania, [online] http://digbib.ubka.uni-karlsruhe.de/volltexte/beilagen/1/proceedings/pdf/45_Symposium_Bucharest_07_064_Lungu.pdf (20.07.2016)
Cutremur.net, Cutremurele din regiunea Vrancea, [online] http://www.cutremur.net/p/cutremurele-din-regiunea-vrancea.html (22.08.2016)
Emil-Sever Georgescu, Cristian Paul Stamatiade, Stela Petrescu (2007), Consolideaza-ti caminul! Protejeaza-ti familia! [online] http://www.mdrl.ro/_documente/publicatii/2007/ brosura%20Cutremurele%20si%20efectele%20lor%20-%20prevenire%20si%20masuri.pdf (22.08. 2016)