ALERT – Page 2 – Proiect de conștientizare a riscului sesmic în București

Managementul Riscului Seismic în București

Irina-Paraschivoiu_Bucuresti_risc-seismic_seismicalert_web

Cum facem orașele mai sigure. Ce se spune despre „reziliența” urbană

Îmbunătățirea infrastructurii și direcționarea dezvoltării imobiliare către zone cu potențial de risc mai mic sunt metodele tradiționale de a face orașele mai sigure (1). Doar că, pe măsură ce orașele cresc, sistemele de guvernanță și proprietate devin mai complexe, resursele implicate mai mari, iar soluțiile bazate doar pe instrumente tehnice nu pot funcționa fără erori. Politicile devin la fel de importante ca soluțiile tehnice, iar adaptarea instrumentelor (de finanțare, de comunicare) fundamentală.

În ansamblu, comunitatea internațională a specialiștilor în dezvoltare urbană a adoptat, tot mai mult, discursul „rezilienței urbane” care pornește de la premisa că orașele sunt sisteme complexe și că o pregătire adecvată la dezastre naturale presupune, nu doar reziliența infrastructurii, ci și pe cea socio-instituțională (2).

Majoritatea exemplelor de bună practică pe care le-am analizat au arătat că orașele, care au supraviețuit cu bine unor șocuri, au avut politici coerente cu privire la riscuri în care două elemente esențiale pentru reziliența urbană au fost integrate: descentralizarea și un accent mai mare pe pregătirea și implicarea comunităților locale. Descentralizarea este eficientă, în sensul în care guvernanța bazată pe rețele și parteneriate și auto-organizarea cresc capacitatea de a face față evenimentelor neprevăzute (3).

Cât despre implicarea comunității, orice plan de reducere a pierderilor de vieți omenești trebuie să ia în considerare modul în care sunt construite și funcționează comunitățile în zonele expuse, motivațiile și percepția lor.

În plus, managementul dezastrelor este eficient atunci când integrează măsurile de dezvoltare urbană cu activități de prevenire și educare a populației, managementul situațiilor de urgență și al reconstrucției (4).

Cu alte cuvinte, autoritățile publice centrale pot oferi cadrul legislativ adecvat, precum și finanțare, atâta timp cât există planuri, asumare și responsabilități la nivel local.

București. Managementul riscului seismic?

Bucureștiul nu are o politică sau strategie privitoare la riscul seismic, managementul acestuia făcându-se în mod fragmentat.

Vulnerabilitatea fondului construit este menționată în diferite documente strategice și de planificare – Planul Urbanistic General, de exemplu – însă nu există o politică asumată, care să includă direcții de acțiune, instrumente, un plan pe termen mediu și lung.

Finanțarea consolidării blocurilor de locuințe se realizează din fonduri de la bugetul de stat, administrate la nivel local prin Serviciul de Consolidări, însă rolul asumat de acesta este mai degrabă unul birocratic, de implementare. În interviurile pe care le-am realizat, principala modalitate propusă de îmbunătățire a situației existente era de o mai mare centralizare a acțiunilor, preferabil de către o instituție aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării.

Nici comunitățile, nici autoritatea publică locală nu doreau să își asume o abordare strategică sau proactivă.

S-a scris, în presă și nu numai, despre reticența proprietarilor la consolidarea prin programul finanțat de la bugetul de stat. În fapt, există cel puțin trei motive pentru care proprietarii apartamentelor din blocurile expuse nu doresc să acceseze finanțarea pentru consolidarea clădirilor:

planificarea neparticipativă,
metodologia de implementare a OG 20/1994 (5) și
riscul financiar.

Dacă lăsăm de o parte specula imobiliară, neîncrederea în autoritățile publice locale este principala cauza a reticenței proprietarilor aflați în blocuri vulnerabile. Este o narațiune a neîncrederii, care se bazează și pe istoria proprietăților confiscate și apoi retrocedate sau achiziționate după 1989, dar care este alimentată și de cel de-al doilea argument, cel al implementării OG 20/1994. Acesta presupune ca achiziția lucrărilor de consolidare să se facă de către PMB, conform legislației privind achizițiile publice.

Într-o primă variantă a normelor, proprietarii nu aveau un cuvânt de spus în alegerea prestatorului, deși în multe cazuri ei plătesc lucrările prin rate care se pot întinde pe 25 de ani. o modificare ulterioară le-a permis proprietarilor să poată fi reprezentați în comisii pentru contractarea lucrărilor, însă și atunci problemele au persistat. Ele includ majorări ale costurilor prin acte adiționale, calitatea lucrărilor, siguranța bunurilor din apartamentele supuse reabilitării.

În final, deși OG 20/1994 este o lege generoasă, în ceea ce privește fondurile alocate, ea nu minimizează riscul financiar pentru proprietari.

Lucrările de consolidare nu pot include și renovarea apartamentelor. Proprietarii care au accesat programul de finanțare au constatat că la finalul lucrărilor a fost necesar să facă investiții suplimentare, în renovarea interioarelor care au avut de suferit.

Garanția plății ratelor către PMB se face cu propriul apartament, ceea ce descurajează proprietarii de la un angajament financiar pe termen lung.

Ce fel de soluții pentru București

Înființarea unei instituții separate care să administreze consolidarea clădirilor și forțarea proprietarilor de a părăsi apartamentele pentru a fi renovate sunt cele două soluții vehiculate deseori de către presă și autoritățile locale. Numai că ele nu răspund în mod real cauzelor pentru care vulnerabilitatea Bucureștiului a devenit o problemă perpetuată la nesfârșit.

Cele numai 36 de clădiri consolidate în 20 de ani (date disponibile la momentul scrierii articolului) și estimările de 6.500 de victime într-o situație convențională medie (6) ar trebui să ne dea mai mult de gândit.

Este important, în primul rând, ca Bucureștiul să aibă o strategie și un plan de acțiune clar definite pentru managementul riscului seismic, care să includă măsuri de consolidare, dar și acțiuni de prevenire și pregătire a populației, abordate integrat. În plus, o mai mare descentralizare a resurselor ar implica o mai mare responsabilitate și asumare la nivel local.

În al doilea rând, măsurile de coerciție a proprietarilor sunt importante, însă cu precădere în cazul speculei imobiliare, prin amenzi și / sau interzicerea închirierii apartamentelor din blocuri vulnerabile. În celelalte cazuri, este important de notat că o abordare participativă, care să dea proprietarilor mai multe drepturi în achiziția lucrărilor, ar crea mai multă încredere în programul finanțat de la bugetul de stat. Aceasta nu este, însă, singura soluție, și, mai important de atât, probabil nici cea mai eficientă din punct de vedere al costurilor.

Autoritatea publică locală ar putea mai degrabă aborda un rol de mediator, între proprietari și dezvoltatori imobiliari, care ar asigura reconstrucția clădirilor la o densitate sustenabilă financiar și care ar garanta locuințe sigure pentru cei care sunt acum expuși.

Articol realizat de: Irina Paraschivoiu și publicat în volumul „București. Orașul Vulnerabil”, ca parte a proiectului Seismic Alert. Cartea a fost realizată cu sprijinul MKBT: Make Better și a OAR (Ordinul Arhitecților din România).

Notele și bibliografia articolului sunt disponibile aici.

Proiectul Seismic Alert, dedicat conștientizării riscului seismic în București, continuă în 2017 cu sprijinul:

Imprimir

Save

Dezbatere Seismic Alert

De ce sunt importante acțiunile de conștientizare și reducere a riscului seismic în zona Bălcescu – Magheru?

Pentru că aceasta este cea mai importantă arteră comercială a Bucureștiului și are în acest moment numeroase spații comerciale părăsite. Este un bulevard a cărui imagine reprezentativă se degradează în timp ce închiderea acelor spații nu rezolvă riscul pe care construcțiile „îmbulinate” continuă să îl aibă pentru toți cei care locuiesc, folosesc sau doar trec pe trotuar pe lângă clădiri. Vocea dumneavoastră ca reprezentant cu activitate în zonă, este relevantă pentru a aduce schimbare în cunoștință de cauză.

Dezbaterea Seismic Alert este organizată de către CRIDL și MKBT ca parte a proiectului mai amplu cu același nume, centrat pe nevoia acțiunilor de conștientizare și reducere a riscului seismic din București. Scopul specific acestei dezbateri este să facă auzite vocile celor ce dețin spații sau locuiesc pe acest bulevard: administratorilor de blocuri / administratorilor de firme / conducătorilor de instituții culturale / locuitorilor. Credem că împreună putem contribui la realizarea unor propuneri de noi politici publice pentru îmbunătățirea cadrului legal de reducere a riscului seismic și la (re)dezvoltarea economică și socială a celei mai importante artere centrale a Bucureștiului!

Cui îi este adresată dezbaterea?

Locuitori / proprietari / chiriași / comercianți / utilizatori de birouri din zonă / instituții culturale

Pentru a obține cele mai bune rezultate, această dezbatere și-a propus să audă și să facă auzite vocile celor ce locuiesc, dețin proprietăți sau au (au avut) afaceri în zona Balcescu-Magheru. Dacă esti proprietar sau chiriaș al unei locuințe sau spațiu comercial de pe Bulevardele Bălcescu și Magheru, dacă esti administrator de bloc, administrator de firmă sau conducător de instituție culturală din zonă, dacă ai sau ai avut o afacere care s-a închis datorită măsurilor de reducere a riscurilor și protecției a populație, atunci evenimentul îți este destinat! Prin participarea la aceast eveniment poti face auzită vocea ta și poți contribui la îmbunătățirea cadrului legal de reducere a riscului seismic și (re)dezvoltarea economică și socială a celei mai importante artere centrale a Bucureștiului!

Dacă vă găsiți într-una din aceste categorii ne-am bucura să vă avem alături de noi. Vă rugăm să confirmați participarea pe e-mail la alert@cridl.org, până în ziua dezbaterii, joi 13 iulie, ora 12:00 la prânz.

ALERT este un proiect dedicat conștientizării riscului seismic în București. Proiectul ALERT este o platformă creată prin participare publică pentru constientizarea și colectarea de date de la cetățeni cu privire la clădirile aflate sub risc seismic, din București, cu accent pe numărul și nevoile persoanelor care locuiesc în acestea. Dincolo de mediul construit ne îndreaptăm atenția și asupra nevoilor oamenilor care îl locuiesc sau îl utilizează, proprietari sau chiriași. Vedeți rezultatele primei etape a proiectului pe platforma publica online www.seismic-alert.roși pe blogul http://blog.seismic-alert.ro/. Demarat în 2016 și inițiat de către CRIDL și MKBT, proiectul ALERT are și o comunitate de Facebook, unde puteți afla mai multe despre inițiatori și despre partenerii care se alătură proiectului.

*Acest demers este parte a proiectului “ALERT – Proiect de conștientizare a riscului seismic în București. Etapa de consolidare.”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program dezvoltat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation, sprijinit de Enel România și Raiffeisen Bank. Proiectul este realizat de Asociația Centrul Român pentru Inovație în Dezvoltare Locală – CRIDL având ca parteneri de conținut MKBT: Make Better și Observatorul Român de Sănătate. Alert este o inițiativă civică, 100% apolitică și non-profit.

Save

Vulnerabilitățile normative și instituționale ale Bucureștiului (partea I)

…sau între vorbe (teorie, legi…) și fapte (capacitate operațională și asumare instituțional-administrativă…)

Teoretizând despre vulnerabilități în vremuri liniștite

Vulnerabilitatea urbană este cel mai adesea analizată doar din perspectiva pericolului de prăbușire a clădirilor la seisme. Dar vulnerabilitatea orașelor/teritoriilor nu trebuie limitată doar la această categorie de riscuri. Vulnerabilitatea este în primul rând expunerea fizică la un pericol, apoi o anumită fragilitate în raport cu acest eveniment și în cele din urmă lipsa de cunoaștere a modului în care o societate/o organizație să se comporte în caz de dezastru.

Cuvântul „vulnerabil” este derivat din „vulnerabilis” în limba latină, cu „vulnerare” care înseamnă „rănit”, care poate fi rănit, să fie afectat de un pericol extern. Prin extensie, este sinonim cu fragilitate în raport cu o amenințare. Utilizarea acestui concept abundă astăzi într-un număr mare de lucrări științifice, în special cu sensul de vulnerabilitate a societăților față de riscurile de origine naturală sau antropică.

Studii despre vulnerabilitățile Bucureștiului, științifice, dar accesibile publicului, argumentate statistic și însoțite de hărți relevante, au scris printre alții, Iuliana Armaș și colab., dar și Samuel Rufat ș.a.

Vulnerabilitatea instituțională traduce capacitatea de răspuns a instituțiilor la criză. Altfel spus, se referă la abilitatea instituțiilor publice responsabile de a anticipa și acționa pentru controlul și reducerea vulnerabilităților identificate în spațiul urban, respectiv capacitatea de a reacționa eficient în momentul producerii accidentelor. Vulnerabilitatea instituțională este asociată vulnerabilității umane sau sociale, fiind un factor indirect al acesteia din urmă. În fapt, vom considera vulnerabilă instituțional o administrației publică ale căror instituții și structuri nu sunt pregătite să reacționeze cu eficacitate sau nu au personal pregătit și suficient pentru reacții rapide și coerente sau nu au mijloacele materiale, inclusiv soluții de cazare de urgență, pentru a sprijini populația afectată de catastrofă. Absența unora dintre elementele menționate se pot constitui în factori de vulnerabilitate care pot contribui la accentuarea crizelor umanitare și socio-economice și nu la soluționarea acestora, în cazul producerii catastrofelor sau accidentelor.

Cum contribuie neclaritatea sau absența de normă juridică la vulnerabilitatea instituțională a orașelor/teritoriilor?

Întrucât organizarea administrației, a instituțiilor și relațiilor/intervențiilor în comunitate pentru reducerea riscurilor și diminuarea vulnerabilităților urbane se bazează pe un cadru legislativ eficace, coerent și acoperitor, orice neclaritate sau absență de normă juridică va produce sau va contribui la vulnerabilitatea instituțională a orașelor/teritoriilor. Tocmai de aceea, apreciem că reducerea riscurilor naturale și antropice, respectiv creșterea capacității de a interveni a autorităților publice pentru diminuarea vulnerabilității orașelor, nu se poate face fără un cadru legislativ ferm și coerent, respectiv fără instituții care să fie eficiente și să își îndeplinească responsabilitățile stabilite de lege. În mod contrar, o legislației incoerentă, respectiv instituții și administrații care nu își îndeplinesc responsabilitrățile stabilite de lege, vor contribui la accentuarea vulnerabilității orașelor/teritoriilor.

Bogdan-Suditu_Vulerabilitate_cutremur_bucuresti_seismic-alert_web

Câteva dintre vorbele scrise sau normele juridice care ar trebui să contribuie la limitarea vulnerabilității Bucureștiului

Legislația României aplicabilă surselor de risc și soluționării vulnerabilităților nu este fără de reproș: ba planificarea urbană/teritorială și regulile privind administrarea condominiilor sunt domeniu de lege ordinară ce trebuie să se supună protecției organice a legislației proprietății, ba normele instituite pentru reducerea riscului nu oferă soluții alternative eficiente și clare pentru persoanele vizate (ex. consolidare cu proprietarii în casă sau cu relocarea lor în cvasi-absentele locuințe de necesitate…) etc. Dar cu toate acestea nu putem spune că legiuitorul nu a căutat soluții, atât pentru a crea cadrul de intervenție în zonele urbane de risc, cât și pentru a mobiliza actorii publici și privați, respectiv resursele financiare necesare pentru intervenții țintite eficiente. Nu voi vorbi despre legislația privind reducerea riscului seismic, ci despre alte acte normative care au prevederi specifice complementare.

Legea nr. 153/2011 („Legea fațadelor”)

În conformitate cu prevederile Legii nr. 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor („Legea fațadelor”) „deţinătorii de orice fel ai clădirilor care, prin nivelul de degradare a sistemului de închidere perimetrală, pun în pericol sănătatea, viaţa, integritatea fizică şi siguranţa populaţiei şi/sau afectează calitatea mediului înconjurător, a cadrului urban construit şi a spaţiilor publice urbane… sunt obligaţi ca, din proprie iniţiativă, să ia măsuri de realizare a lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor”, iar „autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a elabora, organiza, monitoriza şi controla realizarea programelor multianuale privind creşterea calităţii arhitecturalambientale a clădirilor prin reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei acestora, în concordanţă cu planurile de urbanism şi regulamentele locale aferente, aprobate în condiţiile legii” (art. 1). Legea nu se aplică pentru clădirile expertizate tehnic şi încadrate, în condiţiile legii, în clasa I de risc seismic, deoarece proprietarii acestora sunt obligaţi de celelalte legi să acţioneze pentru executarea lucrărilor de intervenţie privind reducerea riscului seismic al clădirilor.

Legea nr. 185/2013

Prin Legea nr. 185/2013 privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicítate este interzisă amplasarea mijloacelor de publicitate pe monumentele istorice, cu excepţia firmelor care anunţă activitatea ce se desfăşoară în interiorul clădirii şi a mesh-urilor amplasate pe perioada efectuării lucrărilor de consolidare/restaurare în condiţiile prezentei legi, respectiv pe clădirile aflate în stare avansată de deteriorare, în situaţia în care amplasarea mijlocului de publicitate afectează structura de rezistenţă şi/sau stabilitatea şi integritatea elementelor constructive şi decorative ale anvelopei clădirii (art. 15). Ați văzut cum arată zona construită protejată Magheru – Bălcescu? Bulevardul este plin de clădiri vechi degradate, multe dintre ele monumente istorice, dar care sunt utilizate ilegal ca structuri-suport pentru mijloace de publicitate de mare suprafață! Seria de acte normative prin care se creează cadrul de intervenție /coerciție pentru ameliorarea calității fondului construit și reducerii vulnerabilităților urbane este completat și de Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari care stipulează că veniturile obţinute din exploatarea proprietăţii comune aparţin asociaţiei de proprietari. Aceste venituri alimentează fondurile speciale ale asociaţiei de proprietari pentru reparaţii şi investiţii cu privire la proprietatea comună şi nu se plătesc proprietarilor. Lista acestor venituri, precum şi cheltuielile aferente lor sunt prezentate semestrial într-un raport afişat la avizierul asociaţiei de proprietari. (art. 13). Legea este clară: neluarea de către proprietari, de către asociaţia de proprietari sau de către comitetul executiv al asociaţiei de proprietari a tuturor măsurilor necesare pentru repararea şi menţinerea în stare de siguranţă a clădirii şi a instalaţiilor comune aferente pe toată durata existenţei acestora este contravenție, iar constatarea contravenţiilor, făcută la sesizarea oricărei persoane interesate, precum şi aplicarea sancţiunilor corespunzătoare se fac de către persoanele împuternicite de Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) şi de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, de primari sau de împuterniciţii acestora (art. 56).

Iar enumerarea actelor normative care instituie măsuri care ar trebui să contribuie la reducerea vulnerabilităților ar putea continua…

Partea I a articolului realizat de: Bogdan Suditu și publicat în volumul „București. Orașul Vulnerabil”, ca parte a proiectului Seismic Alert. Cartea a fost realizată cu sprijinul MKBT: Make Better și a OAR (Ordinul Arhitecților din România).

Partea a II-a a articolului aici.

Proiectul Seismic Alert, dedicat conștientizării riscului seismic în București, continuă cu sprijinul:

Imprimir

Save

Vulnerabilitățile normative și instituționale ale Bucureștiului (partea a II-a)

Despre efectele neîndeplinirii responsabilităților și neaplicării legii sau despre accentuarea riscurilor ca urmare a vulnerabilităților instituționale bucureștene

Referitor la „Legea Fațadelor”, aflăm dintr-un interviu acordat de arhitectul-șef al Capitalei în 2015 că Primăria Capitalei a inventariat 2.208 de clădirile dărăpănate din centrul Capitalei și a reușit să identifice proprietarii acestora. O parte dintre proprietari au fost deja notificați, însă municipalitatea nu poate înainta în aplicarea prevederilor legii deoarece nu a aprobat regulamentul în baza căruia să se facă lucrările. Aparent s-a împotmolit într-un aviz al Ministerului Culturii. Acest regulament trebuia aprobat încă din octombrie 2011, iar clădirile vizate trebuiau reparate, fie de proprietari, fie de autorități, până în 2013. Față de momentul interviului și raportului menționat, nu pare să se fi schimbat nimic!

În conformitate cu Legea nr. 185/2013 privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate, după 1 octombrie 2015 ar fi trebuit să nu mai vedem învelite în pânze imense de publicitate, monumente istorice sau alte clădiri din zonele construite protejate, așa cum este Bulevardul Magheru-Bălcescu. Dar întrucât ISC și Primăria Municipiului București (PMB) nu îndeplinesc prevederile legale, le vedem parazitând și astăzi peisajul urban, monumentele istorice și bugetul de stat! Ilegalități care se constituie în vulnerabilități instituționale grave! În februarie 2016 prin intermediul www.romaniacurata.ro/ia-statulla-intrebari au fost trimise către Inspectoratul de Stat în Construcții și către Poliția Locală a Municipiului București (instituții cu rol de control în urbanism și construcții, inclusiv panotaj publicitar, cf. Legii nr. 50/1991, Legii 350/2001, Legii nr. 185/2013, respectiv Legii 155/2010) două solicitări de informații privind numărul contravențiilor constatate (cf. art. 51 alin. 3) în Municipiul Bucuresti (cu solicitare detaliere pentru perimetrul Bd. Gh. Magheru și Bd. Nicolae Bălcescu – zonă construită protejată, cuprinzând și numeroase monumente istorice de clasa A sau B), detaliat pe sectoare și fapte contravenționale (cf. art. 49, alin. 1, lit. a-o), numărul constatărilor de mijloace de publicitate amplasate fără proiect tehnic ori pe baza unor autorizaţii nelegal emise (cf. art. 51, alin. 4), numărul de adrese de aducere la cunoştinţa autorităţilor administraţiei publice locale (Primăriei Generale a Municipiului București, în acest caz) cu privire la controalele efectuate de Inspectoratul de Stat în Construcţii și a constatărilor şi măsurilor dispuse de ISC (cf. art. 51, alin. 5), cuantumul contravențiilor aplicate, în cazul contravenţiilor constatate de către personalul împuternicit din cadrul ISC (cf. art. 51 alin. 6 lit. a), detaliat pe sectoare și fapte contravenționale (cf. art. 49, alin. 1, lit. a-o). Poliția Locală a Municipiului București nu a răspuns solicitării nici până astăzi, iar Inspectoratul de Stat în Construcții a spus că, deși legea îi dă anumite sarcini și responsabilități, nu a făcut niciun control în perioada trecută de la intrarea în vigoare a termenului prorogat al legii (1 octombrie 2015), dată de la care, oficial, orice mijloc de publicitate amplasat în spațiul public care nu este amplasat conform prevederilor legale și regulamentului local de publicitate, devine ilegal! și, din nou, nu am văzut nimic schimbându-se de atunci!

Panourile și meshurile abundă, clădirile se degradează, funcționarii ISC stau iresponsabil de liniștiți în birourile lor situate într-o clădire de sticlă și oțel realizată prin derogare urbanistică, iar Bucureștiul se vulnerabilizează cu fiecare zi trecută! În privința prevederilor privind veniturile obținute de asociațiile de proprietari, spre exemplu din închirierea fațadelor pentru amplasarea mijloacelor de publicitate, în conformitate cu Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, ați auzit de vreun audit al instituțiilor menționate care să cuantifice măsurile luate sau care să demonstreze cum veniturile respective au contribuit la renovarea condominiilor respective, la ameliorarea calității clădirilor și/sau reducerii vulnerabilității urbane? Nici eu! Președinții de asociații, respectiv administratorii de condominii vorbesc despre atitudinile imperative ale proprietarilor de a primi banii obținuți din publicitate sau din închirierea teraselor pe care sunt antene GSM. Despre obligațiile legii, despre prevederile constructive ale acestora sau despre faptul că proprietatea impune și obligații nu numai drepturi, nu vorbește nimeni! Nu încă!…

În loc de concluzii sau ce vom spune atunci când va fi prea târziu

În cazurile menționate, Bucureștiul devine țintă de vulnerabilitate instituțională, nu normativă! Se simte cumva ISC o instituție care, prin nerespectarea legii și neasumarea responsabilităților stabilite de lege, contribuie la creșterea vulnerabilității orașului și bucureștenilor? Își asumă, oare, doamna Primar General a Municipiului București și domnii primari de sectoare bucureștene faptul că neîndeplinirea responsabilităților legale și trenarea aplicării măsurilor legale (sau promise) vor avea efecte nefaste pentru viața orașului și locuitorilor săi? Simt oare primarii de sectoare și legiuitorii responsabilitatea contribuției lor la vulnerabilizarea Bucureștiului atunci când nu clarifică atributele sectoarelor în raport cu cele ale PMB, respectiv atunci când cheltuiesc sume importante pentru a crea (surprinzător este că este …legal, dar nu și eficient sau rațional) cele 6 strategii de dezvoltare a sectoarelor orașului, strategii care nu au însă nicio legatură cu direcțiile strategice de dezvoltare a Municipiului București? Sau atunci când problematicii riscului seismic îi sunt afectați 2 funcționari în MDRAP și 4 în PMB, deranjează pe cineva? Sau că Autoritatea Metropolitană pentru Diminuarea Riscului Seismic promisă cu multe luni în urmă de doamna primar general, nu este încă operațională și nici nu știm ce vrea să fie sau cu ce se va ocupa concret? Nu aștept răspuns! Nici acum și nici mai târziu, atunci când oricum va fi prea târziu! Dar sper că aceste rânduri să fie citite de cei responsabili și să îi determine să se revolte împotriva nepăsării lor! Este o vorbă cunoscută: nu de legi ducem lipsă, ci de măsuri aplicate și responsabilități asumate și corent implementate pentru ca Bucureștiul să nu mai fie atât de vulnerabil în fața riscurilor, în primul rând a celor de natură seismică. Gh. Vîrtosu (1936) aprecia că „Bucureştiul este o victimă a politicii”: primăriile… aplicau cu multă fantezie regulamentele; conducerea primăriilor fiind de ordin politic, face din nevoia captării de simpatie a cetăţenilor tot felul de derogări, păsuiri şi îngăduinţi; jandarmii nu sunt nici energici, nici incoruptibili, iar personalul de control este insuficient ca număr. „Lipsa de autoritate rămâne însă aici ca şi în alte domenii de organizare a capitalei un punct nevralgic în deosebi de dureros», iar în cele mai multe cazuri «cetăţeanul nostru în loc de a fi considerat un om care trebuie educat şi forţat să se supuie unor legi, unor regulamente, şi unor uzanţe de care tot el să tragă folosinţă, cetăţeanul nostru este considerat un alegător care trebuieşte menajat”, uitându-se că „organizarea unui oraş este un act continu de autoritate”. În contextul dezbaterii, subliniem faptul că lipsa de asumare a responsabilităților de către autoritățile publice responsabile nu diminuează vulnerabilitățile urbane, iar neaplicarea legii de către acestea nu le (ne) va absolvi de efectele sale! Vulnerabilitatea Bucureștiului se accentuează însă cu fiecare zi trecută! Iar într-o zi, aceste texte nu vor mai fi de folos nimănui. Va fi prea târziu! Tic-tac! Tic-tac!!!…

Partea a II-a a articolului realizat de: Bogdan Suditu și publicat în volumul „București. Orașul Vulnerabil”, ca parte a proiectului Seismic Alert. Cartea a fost realizată cu sprijinul MKBT: Make Better și a OAR (Ordinul Arhitecților din România).

Partea I a articolului aici.

Proiectul Seismic Alert, dedicat conștientizării riscului seismic în București, continuă cu sprijinul:

Imprimir

Save

Centrul vechi al Bucureștiului: între succes și vulnerabilitate

Centrul Vechi al Bucureștiului și-a câștigat de-a lungul istoriei titlul de importantă zonă comercială pentru tot orașul. Această zonă cuprinde arhitectură construită în mare parte în secolul al XIX-lea (1) ce reflectă valențele nucleului urban din acea perioadă înfloritoare. Zona are, așadar, o valoare istorică și culturală foarte mare și trebuie protejată.

De-a lungul istoriei, Centrul Vechi a fost de nenumărate ori afectat de incendii, inundații, cutremure (2) ce au contribuit treptat la procesul de degradare fizică a zonei.

În momentul de față o parte importantă a clădirilor, inclusiv monumente istorice, au fost evaluate ca făcând parte din diferite clase de risc seismic.(3)

Cum majoritatea construcțiilor din această zonă provin dintr-o perioadă când tehnicile de construire nu includeau prevederi pentru securizarea seismică, aceste clădiri au în consecință un grad de vulnerabilitate mai mare decât cele mai recent construite (după anul 1940).(4) Irina Caretu_Bucuresti. Orasul vulnerabil_risc seismic_Bucuresti_Str. Franceza

În ciuda fragilității relativ ridicate a unui număr important de clădiri, Centrul Vechi poate ajunge să fie tranzitat în zilele aglomerate de mai mult de 10.000 de oameni. Cele 200 de localuri (cafenele, restaurante, baruri, cluburi) transformă această zonă într-un spațiu cu un trafic mare de pietoni ziua, dar în special noaptea. Atractivitatea ridicată a zonei se reflectă și în prețurile piperate ale spațiilor comerciale. Chiriile în zona străzii Lipscani variază între 40 și 60 de euro pe mp pe lună.(5)

Prin intermediul Planului Urbanistic General (PUG) (6) și al Planului Urbanistic Zonal (PUZ) sectorul 3 din 2002 (7) se reușește o stimulare vădită a funcției comerciale și turistice a Centrului Vechi al Bucureștiului. Activitățile comerciale, în special la nivelul parterului clădirilor, sunt susținute, deschiderea parterului către public este încurajată, creșterea numărului de spații comerciale și intensificarea activității turistice sunt stimulate prin mecanisme legale directoare.(8) Această strategie de ridicare a gradului de flexibilitate și deschidere către mediul privat nu poate însă să ignore condiția mediului construit.

Programele de consolidare trebuie să avanseze cu aceeași viteză cu care evoluează creșterea economică pentru o dezvoltare urbană echilibrată. În caz contrar, stabilitatea dezvoltării urbane este compromisă.

Deși incendiul de la clubul Colectiv din noiembrie 2015 a determinat ca un număr important de localuri din Centrul Vechi să se mute din clădiri făcând parte din clasa 1 de risc seismic (9), pe lângă această măsură rapidă și a cărei eficiență este discutabilă (10), nu au existat alte măsuri de eficientizare a procesului de consolidare.

Statul oferă susținere financiară numai pentru clădirile din clasa I de risc seismic.(11) Pentru clădirile vulnerabile făcând parte din celelalte clase de risc seismic statul nu oferă nici un ajutor pentru consolidare.

Vezi harta clădirilor expertizate și încadrate în clase de risc seismic pe site-ul seismic-alert.ro

Asociaţia Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri declară că modul în care s-au făcut expertizele tehnice de determinare a clasei de risc seismic a fost superficial, fapt pentru care relevanța lor este redusă. Nu numai că a trecut mult timp de la data întocmirii expertizelor, dar codurile de proiectare pentru siguranța seismică a construcțiilor s-au îmbunătățit, iar expertizele tehnice mai vechi nu au fost completate potrivit noilor normative.

Mai mult, nu toate clădirile au fost expertizate, iar probabilitatea ca un număr mult mai mare de clădiri să fie vulnerabile seismic este mare. (12)

În plus, există mari șanse ca gradul de vulnerabilitate a clădirilor să fie mult mai ridicat decât indică lista întocmită de Primăria Capitalei, care se ghida la data expertizării după reguli de protecție seismică mult mai simpliste. (13)

În anii de după 1989 un număr de numai 4% din clădiri au fost consolidate în Centrul Vechi. (14) Procedurile anevoioase, numărul mare de proprietari, dar și lipsa de viziune și implicare a autorităților, sunt numai câteva din motivele posibile ce ar fi putut genera această situație.

Vulnerabilitatea unor clădiri se reflectă și în faptul că, din când în când, bucăți din construcții se prăbușesc punând în pericol oamenii din zonă.(15)

Este important de menționat că în astfel de medii fragile seismic, spațiile de la parter accesibile publicului, calcanele, aticele, coșurile de zidărie, dar și alte elemente decorative de fațadă au un potențial major de risc.(16)

Astfel că plasarea localurilor la parterul clădirilor vulnerabile și atragerea unui număr mare de clienți în asemenea spații ridică gradul de risc la cutremure.

Irina Caretu_Bucuresti. Orasul vulnerabil_risc seismic_Bucuresti_Str. Selari

Neglijarea problemei clădirilor vulnerabile seismic se poate observa și prin modul în care au fost direcționate investițiile Primăriei Capitalei din anul 2016. Numai aprox. 13% din fondurile totale destinate investițiilor au fost alocate lucrărilor de consolidare, iar acest lucru se întâmplă în contextul în care cheltuielile primăriei sunt mai mari decât investițiile.(17)

Marea majoritate a construcțiilor din această zonă sunt spații private.(18) Dezvoltarea urbană depinde în mare parte de privat, ale cărui interese economice se răsfrâng asupra dinamicii urbane. Forma de neoliberalism în dezvoltarea urbană se reflectă și în flexibilitatea și permisivitatea legilor urbanistice ce susțin interesele economice ale privaților. Aceste interese nu generează, de cele mai multe ori, soluțiile potrivite pentru binele comun al societății. Tocmai de aceea, administrația centrală și locală ar trebui să contribuie cu mult mai mult avânt în destinul Centrului Istoric al orașului pentru a coordona și defini dezvoltarea echilibrată a zonei.

O dezvoltare durabilă a Centrului Vechi nu poate ignora și ocoli vulnerabilitatea seismică a clădirilor. Potențialul de regenerare al sferei urbane este profund afectat de fragilitatea mediului construit.(19) Însăși valoarea monumentelor istorice creează condițiile prielnice dezvoltării unor astfel de activități comerciale și turistice și, prin urmare, tocmai aceste valori trebuie protejate. Prin faptul că atrag un număr relativ mare de oameni, localurile de la parterul clădirilor fragile (din diferitele clase de risc seismic) pot genera mult mai multe victime în eventualitatea unui viitor cutremur major și de aceea trebuie consolidate de urgență.

Articol realizat de: Irina Carețu și publicat în volumul „București. Orașul Vulnerabil”, ca parte a proiectului Seismic Alert. Cartea a fost realizată cu sprijinul MKBT: Make Better și a OAR (Ordinul Arhitecților din România).

Notele și sursele articolului pot fi consultate aici.

Proiectul Seismic Alert, dedicat conștientizării riscului seismic în București, continuă cu sprijinul:

Imprimir

Save

Albumul nostru se pregătește de tipar!

Screenshot 2017-01-26 12.45.59 Va împărtășeam în vară începerea unui proiect editorial complementar proiectului Alert, referitor la un album foto al clădirilor cu bulină completat de contribuții editoriale semnate de autori români și străini pe tematica riscului seismic. “București. Orașul Vulnerabil” se pregătește pentru tipar în această lună, iar noi vă vom ține la curent cu noutăți și extrase din articolele pe care le veți putea parcurge integral odată cu lansarea oficială. Gasiti mai jos punctul de la care am pornit, si anume colecția fotografică a lui Cătălin Alexa, “Am bulina mea”. http://www.imagist.ro/case-bulina-rosie-bucuresti/ #Imagist #MakeBetter #OAR

Centrul Vechi al Bucureștiului și riscul ridicat la dezastre

Centrul Vechi al Bucureștiului este o zonă care încă păstrează valori culturale și istorice unice pentru identitatea urbană a orașului. Cu toate acestea, mediul construit este într-o stare de degradare acută. Deși zona a fost reactivată economic în ultimii ani, succesul de moment nu este corelat cu un fond construit sigur pentru oamenii care locuiesc sau își petrec timpul liber în această zonă. În contextul predispoziției la dezatre majore (cum ar fi un seism comparabil cu cel din 1977) această zonă prezintă un grad ridicat de vulnerabilitate. În urma analizei detaliate a listelor imobilelor expertizate tehnic (Cf. pmb.ro, 2016) publicate de Primăria Capitalei se poate constata că aproximativ 30% din clădiri sunt în diferite stadii de vulnerabilitate seismică, iar 67% din clădiri nici macar nu au fost evaluate de autorități din punctual de vedere al riscului la cutremur. Potrivit listelor Primariei Capitalei doar 5% din clădirile existente în această zonă sunt sigure în caz de dezastru! Strategia de dezvoltare a zonei vizează creștere economică cu orice preț. Mediul privat decide în timp ce administrația locală și centrală ramân pasive în fața problemelor alarmante ale zonei. Un viitor cutremur major va distruge nu numai nenumărate vieți omenești, dar și monumente arhitecturale de neînlocuit ale zonei.

Diagram 3_small3

Teza de masterat “A Disaster Preparedness Assessment and Strategy for Historic Bucharest” (autor Irina Carețu) investighează în detaliu gradul de pregătire pentru dezastre al Centrul Vechi al orașului și cauzele ce au condus la situația actuală, propunând în final recomandări ce vizează dezvoltarea urbană și ridicarea nivelului de reziliență.

Teza de masterat poate fi descarcată aici: https://www.dropbox.com/s/5ru8a8q9xubykda/A%20DISASTER%20PREPAREDNESS%20ASSESSMENT%20AND%20STRATEGY%20FOR%20HISTORIC%20BUCHAREST_Irina%20Caretu.pdf?dl=0

Sursa: pmb.ro (2016) Listele imobilelor expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic actualizate la 04.10.2016. Available at: http://www.pmb.ro/servicii/ alte_informatii/lista_imobilelor_exp/docs/Lista_ imobilelor_expertizate.pdf (Downloaded: 21.08.2016)

Rezultate preliminare Proiectul Alert. Partea I.

Până acum am ajuns pe teren la 126 clădiri (adăpostind circa 2300 de unități locative) din clasa I de risc seismic cu pericol public de prăbușire, având sprijinul voluntarilor atât din mediul academic (profesori, studenți), cât și non-academic (locuitori, administratori de clădiri cu risc seismic).

Primele rezultate sunt foarte îngrijorătoare, și arată adevărata față a Bucureștiului confruntat cu un cutremur de intensitate ridicată. În aceste clădiri locuiesc circa 4.200 de persoane, o parte chiriași (circa 500 de apartamente sunt închiriate). 216 apartamente au datorii la întreținere ce depășesc 6 luni, reieșind de aici atât veniturile scăzute cât și un posibil dezinteres față de proprietate (locuitori/chiriași “rău platnici”, cazuri de proprietari stabiliți în străinătate).

Aproape 30% sunt clădiri de patrimoniu, monumente istorice/ situate în zona de protecție a monumentelor istorice, fapt ce complică posibilitățile de intervenție (din punct de vedere tehnic și al documentelor necesare, trebuie implicat și Ministerul Culturii, etc.), dar denotă totodată valoarea acestora și urgența intervenției.

Există și cazuri potențial pozitive.

10% sunt clădiri dezafectate/închise. Aici intervenția de consolidare se poate face fără a întâmpina problema relocării locuitorilor, însă se pune problema (dez)interesului proprietarilor.

170 de apartamente proprietate a primăriilor sau a agențiilor de gestionare a fondului imobiliar (AFI/RAAPPS). Din acestea 56 sunt în clădiri în integralitate proprietate publică, acest lucru facilitează intervenția, dar este un semnal de alarmă faptul că încă există astfel de cazuri de clădiri neconsolidate.

Sondajul nostru continuă. Vom reveni cu informații.

*Informațiile sunt colectate și oferite voluntar prin chestionarul Alert.

Concluzii ale întâlnirii cu proprietari și administratori ai blocurilor cu bulină

Săptămâna aceasta ne-am întâlnit cu proprietari și administratori din blocuri cu bulină. A rezultat o dezbatere foarte animată, plină de descoperiri și semnale de alarmă privind programul de consolidare seismică desfășurat de autorități. A participat un grup restrâns însă reprezentativ ca profile: proprietari de apartamente, dar și administratori și președinți de asociații de proprietari, proprietari de spații comerciale și inițiatori de diferite demersuri de advocacy în acest domeniu (eg. Asociația SOS Clădiri cu Risc Seismic și Grupul de Facebook Consolidați Bucureștii – Salvați-ne înainte de cutremur).
Am trimis această invitație, prin email și fax, către multe autorități: Primăria Generală București, Primăriile de Sector, ISC, IGSU, MDRAP însă foarte puține au răspuns invitației de a participa. O doamnă a reprezentat Primăria Sectorului 1, însă a plecat repede, fără a avea nicio intervenție. MDRAP a fost reprezentat de persoana de contact pentru procesul de elaborare a Strategiei Naționale a Locuirii.

Mai jos câteva concluzii, foarte îngrijorătoare din perspectiva noastră:

1. Este foarte greu de contactat și comunicat cu autoritățile cu responsabilități în domeniu. Reprezentanții asociațiilor de proprietari și cei cu inițiative civice în domeniu ne-au povestit cum în repetate rânduri au încercat, așa cum s-au priceput, să ia legatura și să discute cu oficiali sau funcționari însă fără succes. Adrese care nu primesc răspuns, solicitări de întâlniri care nu se onorează, sau dacă se întâmplă se transformă în promisiuni fără niciun rezultat. Pare că lipsește cu desăvârșire o persoană de contact/entitate de referință care să răspundă la întrebări, să ofere asistență și sfaturi, să sprijine asociațiile în a își face dosarele și a intra în programul de consolidare.

2. Programul de consolidare este foarte sinuos, dificil de accesat și cu o reputație foarte proastă. Ni s-a povestit cum blocuri ce au trecut prin lucrări de consolidare seismică au rămas, în urma lucrărilor, complet vandalizate – uși, clanțe, becuri furate de muncitorii din șantier, geamuri sparte, alte distrugeri. Evident, cu astfel de relatări în minte, proprietarii se tem și sunt foarte greu de convins să intre într-un asemenea program. Soluția tehnică de consolidare e impusă de proiectantul angajat de primărie și implementată de constructor după cum îi taie capul, fără consultarea – deși teoretic solicitată de program – a proprietarilor. Se cer semnăturile personale ale tuturor proprietarilor locuințelor și spațiilor din bloc în mai multe momente pe parcursul participării la program, ceea ce e foarte greu de organizat dat fiind că în multe cazuri unii proprietari nu mai locuiesc în imobilul respectiv și poate nici în țară. Plus ca acest fapt lasă loc razgândirii – decizii ale asociației de proprietari, obținute cu greu, de a intra în program, pot fi cu totul desconsiderate dacă la unul din aceste momente de semnare în original vreunul din proprietari se răzgândește.

3. Totală lipsă de transparență și predictibilitate din partea Primăriei Municipiului București. Reprezentanți ai asociațiilor de proprietari ne-au relatat cum a fost imposibil de aflat, de la PMB, care e alocarea de fonduri în anul în care pregateau dosarul, dacă au vreo șansă să intre în program, care e lista de așteptare, când se pot aștepta ca lucrările să înceapă (foarte important, de altfel, fiindcă presupune a ști când să te muți cu totul din bloc și cât va dura relocarea). Acestea sunt toate noi motive ca proprietarii să fie reticenți și să fie dificil de obținut un acord unanim, sub semnătură, al tututor proprietarilor din blocul respectiv.

4. Specula imobiliară e în floare. Am mai scris despre asta într-un articol anterior. A fost cu atât mai îngrijorător să auzim povestea unei locatare dintr-un bloc cu bulină care semnala faptul că proprietarul spațiului comercial de la parterul blocului a finanțat o nouă expertiză seismică pe care a depus-o deja la primărie, fară ca expertizorul să fi vizitat sau discutat vreun moment cu proprietarii locuințelor de la etajele superioare ale clădirii. Expertiza nouă propunea reclasificarea clădirii din Clasa I în Clasa II. Clădirile nu întineresc odată cu trecerea timpului, așa cum sugera rectorul UTCB într-o intervenție din această primăvară.

5. Sunt prea puține resurse, legi, programe care să sprijine nu să încurce rezvolvarea acestei mari vulnerabilități. E nevoie de noi expertize seismice facute pe bune, bugete mai mari, echipe tehnice și de facilitare care să sprijine cu asistență pe cei aflați în nevoie, instituții care să ia în serios această problemă și să genereze schimbările legislative necesare pentru a permite și accelera luarea de măsuri. “Programul anual de acțiuni pentru proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare la clădiri de locuit multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public”, așa cum este gândit la acest moment, nu funcționează eficient și nu generează impact, la scara și viteza de care e nevoie relativ la amploarea problemei.

6. Există interes și disponibilitate și pentru soluții alternative, generate prin finanțări private, însă se blochează de lipsa susținerii autorităților. Am auzit, spre exemplu, reprezentanți de asociații de proprietari care propuneau, sau chiar primiseră oferte concrete în acest sens, de demolare și redezvoltare a blocului de locuințe. Soluția propusă de investitor – și pare-se agreată de proprietari – ar fi constant în recompensarea proprietarilor cu apartamente în blocul nou construit de aceeași suprafață cu cel inițial, fără niciun cost suplimentar, și recuperarea investiției prin comercializarea spațiului util în surplus. Mai pe-nțelese, blocul nou ar fi mai mare decât cel vechi, deci recuperarea banilor se face din vânzarea apartamentelor și spațiilor comerciale adăugate în plus. Sigur, asta nu funcționează în cazul clădirilor monument istoric. Înțelegem însă că autoritatea locală a fost complet obtuză la o astfel de soluție.

Reamintesc, în final, că voluntarii Alert ce au mers pe teren la clădiri din clasa I de risc seismic au contorizat deja în 110 clădiri peste 3.600 de persoane care locuiesc în acestea. Mai avem până să ajungem la toate cele 374, dar în acest ritm preconizăm că vom depăși cu siguranță pragul de 10.000 de persoane. Și vorbim doar de clădiri din București despre care un expertizor a dat, sub semnatură, la un moment dat verdictul că vor cădea cu siguranță la următorul cutremur de intensitate ridicată. Amploarea riscului e mai mare de atât și vizează tot sud-estul țării.

Dezbatere 3 octombrie Ziua Mondială a Locuirii

Luni 3 octombrie 2016 este celebrată Ziua Mondială a Locuirii, tema din acest an fiind “Locuirea în Centru / Housing at the Centre”. Întrucât una dintre problemele semnificative ale locuirii în zonele centrale ale Bucureștiului este cea a locuirii în clădirile cu risc seismic, Centrul Român pentru Inovație în Dezvoltare Locală (CRIDL) vă invită luni 3 octombrie 2016 ora 18:00 la o dezbatere pe tematica menționată, care va avea loc la sediul La Firul Ierbii, situat în Splaiul Unirii nr. 160.

În contextul evenimentului menționat, dar și a necesității accelerării, multiplicării și îmbunătățirii măsurilor de protejare a persoanelor care locuiesc în clădirile cu risc seismic, CRIDL vă invită la o dezbatere publică centrată pe problematica funcționării PROGRAMULUI ANUAL DE ACȚIUNI PENTRU PROIECTAREA ȘI EXECUȚIA LUCRĂRILOR DE CONSOLIDARE LA CLĂDIRI DE LOCUIT MULTIETAJATE, ÎNCADRATE PRIN RAPORT DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ ÎN CLASA I DE RISC SEISMIC ȘI CARE PREZINTĂ PERICOL PUBLIC (CLĂDIRI CU BULINA ROȘIE). În acest sens, una dintre problemele recurente semnalate în cadrul anchetelor de teren de către proprietarii ocupanți ai apartamentelor din “blocurile cu bulină” a fost dificila comunicare dintre aceștia, asociațiile de proprietari și reprezentanții Primăriei Municipiului București și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (care au responsabilități în gestiunea Programului) în vederea participării proprietarilor la identificarea de soluții alternative celor din Program.
Vă așteptăm!