La final de proiect, mulțumim finanțatorilor Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile care a făcut posibilă implementarea acestui proiect prin sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, dezvoltat în parteneriat cu Romanian-American Foundation și sprijinit de Enel România și Raiffeisen Bank.
Acest proiect a crescut prin contribuția partenerilor de conținut: MKBT: Make Better, Observatorul Român de Sănătate, Universitatea București prin Facultatea de Geografie, Roxana Popescu – expert independent în domeniul riscului și vulnerabilității.
Demersul nostru va merge mai departe cu sprijnul obținut în această perioadă de la Code4Romania, Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Liga Habitat.
Multumim pe această cale instituțiilor locale și centrale, ONG-urilor, asociațiilor de proprietari și locuitorilor care au contribuit cu date, care ne-au fost alături la evenimentele organizate și au contribuit activ la identificarea problemelor și găsirea soluțiilor privind diminuarea efectelor unui cutremur de intensitate ridicată asupra locuitorilor și a comunității.
Alert a ajuns în comunitate prin interesul, vizibilitatea și promovarea realizată de: DoR, FunkyCitizen, Urban Eye Film Festival, România Pozitivă, HotNews, Economica.net, TVR1, ProTv, Antena 1, Realitatea Tv, DiGi24, Național TV, Radio România Actualități, Arhitectura, Șapte Seri.
Simțit de mulți ca o situație abstractă, cutremurul este amenințarea în fața căreia observăm că mulți ne blocăm, cuprinși de frică.
În 2017 am avut parte de câteva cutremure mari, în Italia, în Mexic…
Dar despre cel mare pe care se zice că îl așteptăm în România nu știm încă nimic. Sau… poate știm? Avem de fapt multe date despre cutremur, ceea ce nu putem avea este însă data și ora când acesta va veni.
Datele pe care le-am colectat, în acest an, în cadrul proiectului ALERT sunt acum sintetizate în două produse pe care le puteți accesa și voi gratuit:
Toolkit-ul (mic manual) pentru asociații de proprietari și proprietari
Propunerea de politică publică.
14 septembrie 2017 – Dezbaterea Publică Alert – Risc Seismic cu tema: măsuri și politici publice destinate diminuării vulnerabilității orașelor expuse la risc seismic. Foto: Livia Ivanovici
Despre cercetarea de teren care arată condițiile în care 8000 de bucureșteni locuiesc sub risc seismic
Cercetarea de teren realizată de către echipa ALERT este prima care pune accentul pe nevoile și condițiile de locuire ale persoanelor care trăiesc sub risc seismic. Am pornit acest proiect din dorința de a afla în special numărul și nevoile persoanelor care locuiesc în clădirile cu risc seimic.
De exemplu am aflat că, în București:
din 307 imobile clasa I de risc seismic, pe care le-am cartat, 280 imobile sunt locuite, 23 clădiri au fost demolate, iar 14 imobile sunt neocupate
8032 de persoane trăiesc în cele 280 de clădiri
24% dintre apartamentele analizate, locuite, sunt ocupate de chiriași și nu de proprietari
Imobilele pe care le-am analizat până în prezent, reprezintă 89% din numărul total de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic.
Câte clădiri au fost expertizate și încadrate în clase de risc seismic?
2365 de clădiri, conform datelor disponibile public
Câte clădiri de locuințe sunt în București?
132.171 de clădiri cu locuințe (conform recensământului din 2011)
Dar expertizele cu privire la riscul seismic când au fost făcute?
Între 1992 și 2001. În anii ‘90 au fost supuse expertizelor seismice, cu prioritate, (1) construcțiile de locuit înalte din beton armat realizate înainte de anul 1941 și (2) clădirile cu peste P+3 etaje, construite înainte de anul 1978 și care dețineau spații publice la parter sau alte nivele ale clădirii, într-un proces etapizat, la solicitarea municipalității. După 2000, procesul de expertizare a fost lăsat la latitudinea proprietarilor, nemaifiind solicitat de municipalitate și, ca urmare, numărul clădirilor expertizate după 2000 și încadrate în clase de risc seismic a scăzut considerabil (la câteva zeci în ultimii 20 de ani).
Platforma online Alert continuă colectarea de date. www.seismic-alert.ro
Toolkitul
Pornind de la situația reală constată în cadrul cercetării de teren am creat o broșură care vine în întâmpinarea nevoii de informare a locuitorilor, în special a celor din clădirile cu risc seismic, dar nu numai.
Toolkitul cuprinde informații selectate și avizate de specialiști cu privire la:
semnificația claselor de risc seismic
drepturile și responsabilitățile asociațiilor de proprietari
expertiza cu privire la rezistența structurală la cutremur
legislația din domeniu
acțiunile individuale de prevenire și atenuare a efectelor seismelor
surse de informare
Începând cu octombrie 2017 acest toolkit a fost distribuit gratuit asociațiilor de proprietari din București și locuitorilor participanți la cele 3 mese rotunde organizare în acest an de către echipa Alert.
Mic manual dedicat asociațiilor de proprietari și proprietarilor cu privire la riscul seismic
Propunerea de politică publică
În 2017, echipa Alert a elaborat 4 studii, rezultate din colaborarea cu specialiști în domeniul locuirii, al sănătății publice, al urbanismului etc. Studiile privesc 4 sub-teme majore ale Vulnerabilității la Risc Seismic a Muncipiul București:
În data de 14 septembrie Alert a organizat Dezbaterea Publică Alert– Risc Seismic cu tema: măsuri și politici publice destinate diminuării vulnerabilității orașelor expuse la risc seismic. La acest eveniment au participat atât principalii actori din mediul instituțional cât și locuitorii din clădirile cu risc seismic. Concluziile celor 4 studii au fost aduse în discuție și dezbătute alături de reprezentanți PMB, IGSU, Primăria Sector 6, Primăria Sectorului 5, Primaria Sector 2, Administrația Fondului Imobiliar din cadrul PMB, Inspectoratul de Stat în Construcții, ISC, INFP, Poliția Sector 1 – Departamentul pentru Situații de Urgență. Instituțiile publice au avut ca parteneri de discuții reprezentanți ai specialiștilor din domeniu, ai sectorului privat precum și ai societății civile: Crucea Rosie, AICPS, Liga Habitat, Federația ONG pentru Dezvoltare, Salvați Copii, OAR București, ROGBC, administratori de bloc și locuitori din clădirile cu risc seismic.
Cele 4 studii au servit la fundamentarea documentului de politică publică “A locui, a se salva în Bucureștiul vulnerabil”. Destinat îmbunătățirii cadrului normativ privind locuirea sub risc seismic documentul are la bază date de actualitate și cercetări realizate în premieră după ‘90.
A locui, a se salva în Bucureștiul vulnerabil. Elemente de politică publică pentru îmbunătățirea cadrului normativ privind locuirea sub risc seismic
Și albumul?
Etapa ultimă a proiectului respectiv “Alert – proiect de conștientizare a riscului seismic în București. Etapa de consolidare”, a fost anunțată la început de 2017 odată cu lansarea unui album tipărit care cuprinde rezultatele primei etape a proiectului Alert, din 2016. Cartea “București. Orașul Vulnerabil” reunește articole și fragmente din cercetări cu privire la vulnerabilitatea orașului București în fața unui cutremur. Albumul se încheie cu ampla documentare fotografică realizată de Cătălin Alexa a tuturor celor 346 de clădiri din București care sunt încadrate în clasa I de risc seismic.
ALERT își continuă misiunea de a încuraja și a sprijini implicarea deopotrivă a cetățenilor și a administrației în mitigarea riscului și a efectelor unui iminent cutremur de intensitate ridicată.
Această serie de demersuri este parte a proiectului “ALERT – Proiect de conștientizare a riscului seismic în București. Etapa de consolidare.”, realizat în perioada martie – octombrie, cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program dezvoltat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation, sprijinit de Enel România și Raiffeisen Bank. Proiectul este realizat de Asociația Centrul Român pentru Inovație în Dezvoltare Locală – CRIDL având ca parteneri de conținut MKBT: Make Better și Observatorul Român de Sănătate. Alert este o inițiativă civică, 100% apolitică și non-profit.
82 de clădiri au fost consolidate între 1994 și 2016. Pe lângă acestea în București avem 346 de clădiri încadrate doar în clasa I de risc seismic. Trebui să fim conștienți însă că numărul total al clădirilor care au fost expertizate și a căror expertiză a fost făcută publică este de 2365 în condițiile în care în București avem 132.171 de clădiri cu locuințe (conform recensământului din 2011). Cele mai recente expertize publice au fost făcute în 2001, deci în urmă cu 16 ani.
Foto: Mihai Șercăianu
Locuirea sub risc seismic a fost un subiect comun abordat deopotrivă de către IGSU, PMB, profesioniști și organizații ale societății civile în cadrul Dezbaterii Alert – Risc Seismic, care a avut loc ieri 14 septembrie la Galeria Mezanin din Palatul Universul din București. Din partea IGSU a vorbit Dl. Colonelul Benone Gabriel Duduc, Șeful Inspecției de Prevenire. El a pus accentul pe importanța implicării pro-active a societății civile în creșterea rezilienței la dezastre. În acest sens el a amintit că din 2016 este funcțională Platforma națională de reducere a riscurilor la dezastre, organism în care sunt implicați, alături de autorități, specialiști din societatea civilă, în gestionarea eficienta a dezastrelor și în găsirea de soluții. Șeful Inspecției de Prevenire a mai vorbit și despre programele anterioare derulate de către DSU prin IGSU precum “Nu tremur la cutremur”, campania națională de informare și pregătire a populației la cutremur care cuprinde și o serie de materiale video informative, ce se regăsesc pe siteul dedicat www.nutremurlacutremur.ro
Din partea PMB a vorbit Dna. Viceprimar Tomnița Florescu, care a precizat că dorește ca nou înființata Administrație Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic să reunească în cadrul ei toate specialitățile necesare în proiectele de consolidare și repunere în funcțiune a clădirilor cu risc seismic.
Foto: Mihai Șercăianu
Din cadrul echipei proiectului Alert au vorbit Dl. Conf. Dr. Bogdan Suditu de la Facultatea de Geografie, Universitatea București și Dna. Oana Motea de la Observatorul Român de Sănătate. Dl. Conf. Dr. Bogdan Suditu, specialist în locuire și politici de locuire a vorbit și despre realitatea de pe teren așa cum arată ea acum în septembrie 2017: 8032 de oameni locuiesc în 272 de clădiri, încadrate în clasa I de risc seismic, în timp ce alte 23 de clădiri clasa I de risc au fost demolate, din totalul de 346 de clădiri aflate în clasa I de risc seismic, în București. Datele complete urmează a fi publicate pe site-ul www.seismic-alert.ro și de asemenea pe blogul proiectului Alert www.blog.seismic-alert.ro, unde se găsesc deja o serie de resurse de informare de la specialiști din domeniu.
El a accentuat faptul că discursul public și legislația stabilesc regulile și detaliază doar maniera prin care se poate face consolidarea, nu și cadrul de desfiinţare a clădirilor – ca soluţie tehnică de intervenţie, realizabilă în condiţiile legii, ca alternativă, cf. art.3 alin(2) din OG.20/1994 – atunci când costul consolidării este mai mare decât valoarea imobilului.
Dna. Oana Motea de la Observatorul Român de Sănătate a vorbit despre capacitatea de reacție a sistemului medical în caz de cutremur major și a punctat faptul că planurile existente se concentrează pe răspunsul pe termen scurt şi mediu, însă nu și pe consecinţele pe termen lung şi nu par să aibă în vedere dimensiunea socială a consecinţelor, în funcţie de specificul fiecărei comunităţi.
Foto: Livia Ivanovici
Alături de IGSU și PMB au luat parte la eveniment și alte instituții publice, care au răspuns întrebărilor publicului atât înainte cât și în cadrul celor patru mese rotunde, care au urmat în cea de a doua parte a dezbaterii: Primăria Sector 6, Primăria Sectorului 5, Primaria Sector 2, Administrația Fondului Imobiliar din cadrul PMB, Inspectoratul de Stat în Construcții, ISC, INFP, Poliția Sector 1 – Departamentul pentru Situații de Urgență. Instituțiile publice au avut ca parteneri de discuții reprezentanți ai specialiștilor din domeniu, ai sectorului privat precum și ai societății civile: Crucea Rosie, AICPS, Liga Habitat, Federația ONG pentru Dezvoltare, Salvați Copii, OAR București, ROGBC, administratori de bloc și locuitori din clădirile cu risc seismic.
Foto: Livia Ivanovici
Cele 4 mese rotunde desfășurate în paralel au identificat cauze și efecte pe baza celor 4 problematici evidenția de către echipa Alert în cadrul Proiectului de Conștientizarea a Riscului Seismic:
Abordarea teritorială a vulnerabilității – areale din oraș cu vulnerabilitate ridicată
Capacitatea de reacție a sistemului medical în caz de cutremur cu intensitate ridicată
Acțiunea colectivă în cadrul condominiilor pentru consolidarea locuințelor colective
Finanțarea consolidării fondului construit vulnerabil la seism.
Foto: Livia Ivanovici
Dezbaterea Alert – Risc Seismic* din data de 14 septembrie a fost centrată în egală măsură atât pe prezentarea către reprezentanții autorităților publice, cu responsabilități în domeniu, a informațiilor și datelor obținute în cadrul proiectului Alert, din discuțiile cu proprietarii și reprezentanții asociațiilor de proprietari, cât și pe crearea unui cadrul de dialog între autorități, profesioniști și cetățeni.
În concluzie dezbaterea a arătat că indentificarea problemelor de care se lovesc autoritățile, asociațiile de proprietari și locuitorii Bucureștiului, respectiv a soluțiilor pentru aceste probleme trebuie să rezulte dintr-un cadru de dezbatere coerent și constructiv, în care toți cei menționați să-și expună opiniile.
Insuficienta actiune pe tema vulnerabilității la risc seismic a Bucureștiului și nu numai se datorează și lipsei de presiune din partea cetățenilor pe această temă. De aceea echipa Alert – Proiect de Conștientizare a Riscului Seismic consideră că dezbaterea consistentă și consecventă a acestei teme în continuare, în spațiul public, este extrem de necesară pentru a obține soluțiile pe care cu toții ni le dorim pentru a ne știi în siguranță.
Alert continuă să încurajeze și să sprijine implicarea deopotrivă a cetățenilor și a administrației în mitigarea riscului și a efectelor unui iminent cutremur de intensitate ridicată, prin publicarea la finalul lunii octombrie a unei propuneri de politică publică și a unui toolkit pentru asociațiile de proprietari.
*Acest demers este parte a proiectului “ALERT – Proiect de conștientizare a riscului seismic în București. Etapa de consolidare.”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program dezvoltat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation, sprijinit de Enel România și Raiffeisen Bank. Proiectul este realizat de Asociația Centrul Român pentru Inovație în Dezvoltare Locală – CRIDL având ca parteneri de conținut MKBT: Make Better și Observatorul Român de Sănătate. Alert este o inițiativă civică, 100% apolitică și non-profit.
6129 este doar o parte din numărul oamenilor care locuiesc în clădiri Clasa I de risc seismic, în București. Aceștia sunt, conform datelor colectate până în iulie 2017, locuitorii din aproximativ 50% dintre clădirile încadrate în Clasa I de risc și au fost identificați prin cercetarea de teren realizată în cadrul proiectului Alert.
Echipa Alert – proiectul dedicat conștientizării riscului seismic în București, organizează Dezbaterea Publică Alert– Risc Seismic cu tema: măsuri și politici publice destinate diminuării vulnerabilității orașelor expuse la risc seismic.
Diminuarea vulnerabilității la risc seismic a Municipiului București este un scop comun care aduce împreună instituții publice, organizații profesionale și organizații ale societății civile, deopotrivă.
(se intră prin spate, dinspre Parcul Cismigiu, prin Intrarea Rigaș)
La acest eveniment sunt invitați principalii actori din mediul instituțional și privat.
Ne dorim să creăm un cadru pentru oportunități de colaborare. Dezbaterea Publică Alert – Risc Seismic din data de 14 septembrie susține identificarea activă de soluții comune și oportunități de conlucrare (între instituții publice, profesioniști și organizații ale societății civile) pentru a adresa vulnerabilitatea orașului ce ne privește pe noi toți, locuitori ai săi, deopotrivă.
În partea a doua a evenimentului se vor desfășura în paralel 4 mese rotunde corespunzătoare celor 4 teme majore identificate în cadrul Proiectului Alert:
Abordarea teritorială a vulnerabilității – areale din oraș cu vulnerabilitate ridicată
Capacitatea de reacție a sistemului medical în caz de cutremur cu intensitate ridicată
Acțiunea colectivă în cadrul condominiilor pentru consolidarea locuințelor colective
Finanțarea consolidării fondului construit vulnerabil la seism.
Programul evenimentului
Ce este Proiectul Alert?
Alert este proiectul dedicat constientizării riscului seismic în București. Platforma online www.seismic-alert.ro culege informații de la cetățeni și voluntari despre clădirile cu risc seismic din București, în special numărul și nevoile persoanelor care locuiesc în acestea. Blogul Alert www.blog.seismic-alert.ro publică resurse de informare de la specialiști din domeniu.Alert este o inițiativă civică, 100% apolitică și non‐profit, realizată de Asociația Centrul Român pentru Inovație în Dezvoltare Locală ‐ CRIDL având ca parteneri de conținut MKBT: Make Better și Observatorul Român de Sănătate. Această dezbatere este parte a “ALERT – Proiect de conștientizare a riscului seismic în București” realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program dezvoltat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile în parteneriat cu Romanian‐American Foundation, sprijinit de Enel România și Raiffeisen Bank.
De ce sunt importante acțiunile de conștientizare și reducere a riscului seismic în zona Bălcescu – Magheru?
Pentru că aceasta este cea mai importantă arteră comercială a Bucureștiului și are în acest moment numeroase spații comerciale părăsite. Este un bulevard a cărui imagine reprezentativă se degradează în timp ce închiderea acelor spații nu rezolvă riscul pe care construcțiile „îmbulinate” continuă să îl aibă pentru toți cei care locuiesc, folosesc sau doar trec pe trotuar pe lângă clădiri. Vocea dumneavoastră ca reprezentant cu activitate în zonă, este relevantă pentru a aduce schimbare în cunoștință de cauză.
Dezbaterea Seismic Alert este organizată de către CRIDL și MKBT ca parte a proiectului mai amplu cu același nume, centrat pe nevoia acțiunilor de conștientizare și reducere a riscului seismic din București. Scopul specific acestei dezbateri este să facă auzite vocile celor ce dețin spații sau locuiesc pe acest bulevard: administratorilor de blocuri / administratorilor de firme / conducătorilor de instituții culturale / locuitorilor. Credem că împreună putem contribui la realizarea unor propuneri de noi politici publice pentru îmbunătățirea cadrului legal de reducere a riscului seismic și la (re)dezvoltarea economică și socială a celei mai importante artere centrale a Bucureștiului!
Cui îi este adresată dezbaterea?
Locuitori / proprietari / chiriași / comercianți / utilizatori de birouri din zonă / instituții culturale
Pentru a obține cele mai bune rezultate, această dezbatere și-a propus să audă și să facă auzite vocile celor ce locuiesc, dețin proprietăți sau au (au avut) afaceri în zona Balcescu-Magheru. Dacă esti proprietar sau chiriaș al unei locuințe sau spațiu comercial de pe Bulevardele Bălcescu și Magheru, dacă esti administrator de bloc, administrator de firmă sau conducător de instituție culturală din zonă, dacă ai sau ai avut o afacere care s-a închis datorită măsurilor de reducere a riscurilor și protecției a populație, atunci evenimentul îți este destinat! Prin participarea la aceast eveniment poti face auzită vocea ta și poți contribui la îmbunătățirea cadrului legal de reducere a riscului seismic și (re)dezvoltarea economică și socială a celei mai importante artere centrale a Bucureștiului!
Dacă vă găsiți într-una din aceste categorii ne-am bucura să vă avem alături de noi. Vă rugăm să confirmați participarea pe e-mail la alert@cridl.org, până în ziua dezbaterii, joi 13 iulie, ora 12:00 la prânz.
ALERT este un proiect dedicat conștientizării riscului seismic în București. Proiectul ALERT este o platformă creată prin participare publică pentru constientizarea și colectarea de date de la cetățeni cu privire la clădirile aflate sub risc seismic, din București, cu accent pe numărul și nevoile persoanelor care locuiesc în acestea. Dincolo de mediul construit ne îndreaptăm atenția și asupra nevoilor oamenilor care îl locuiesc sau îl utilizează, proprietari sau chiriași. Vedeți rezultatele primei etape a proiectului pe platforma publica online www.seismic-alert.roși pe blogul http://blog.seismic-alert.ro/. Demarat în 2016 și inițiat de către CRIDL și MKBT, proiectul ALERT are și o comunitate de Facebook, unde puteți afla mai multe despre inițiatori și despre partenerii care se alătură proiectului.
*Acest demers este parte a proiectului “ALERT – Proiect de conștientizare a riscului seismic în București. Etapa de consolidare.”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program dezvoltat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation, sprijinit de Enel România și Raiffeisen Bank. Proiectul este realizat de Asociația Centrul Român pentru Inovație în Dezvoltare Locală – CRIDL având ca parteneri de conținut MKBT: Make Better și Observatorul Român de Sănătate. Alert este o inițiativă civică, 100% apolitică și non-profit.
Va împărtășeam în vară începerea unui proiect editorial complementar proiectului Alert, referitor la un album foto al clădirilor cu bulină completat de contribuții editoriale semnate de autori români și străini pe tematica riscului seismic. “București. Orașul Vulnerabil” se pregătește pentru tipar în această lună, iar noi vă vom ține la curent cu noutăți și extrase din articolele pe care le veți putea parcurge integral odată cu lansarea oficială. Gasiti mai jos punctul de la care am pornit, si anume colecția fotografică a lui Cătălin Alexa, “Am bulina mea”. http://www.imagist.ro/case-bulina-rosie-bucuresti/#Imagist#MakeBetter#OAR
Până acum am ajuns pe teren la 126 clădiri (adăpostind circa 2300 de unități locative) din clasa I de risc seismic cu pericol public de prăbușire, având sprijinul voluntarilor atât din mediul academic (profesori, studenți), cât și non-academic (locuitori, administratori de clădiri cu risc seismic).
Primele rezultate sunt foarte îngrijorătoare, și arată adevărata față a Bucureștiului confruntat cu un cutremur de intensitate ridicată. În aceste clădiri locuiesc circa 4.200 de persoane, o parte chiriași (circa 500 de apartamente sunt închiriate). 216 apartamente au datorii la întreținere ce depășesc 6 luni, reieșind de aici atât veniturile scăzute cât și un posibil dezinteres față de proprietate (locuitori/chiriași “rău platnici”, cazuri de proprietari stabiliți în străinătate).
Aproape 30% sunt clădiri de patrimoniu, monumente istorice/ situate în zona de protecție a monumentelor istorice, fapt ce complică posibilitățile de intervenție (din punct de vedere tehnic și al documentelor necesare, trebuie implicat și Ministerul Culturii, etc.), dar denotă totodată valoarea acestora și urgența intervenției.
Există și cazuri potențial pozitive.
10% sunt clădiri dezafectate/închise. Aici intervenția de consolidare se poate face fără a întâmpina problema relocării locuitorilor, însă se pune problema (dez)interesului proprietarilor.
170 de apartamente proprietate a primăriilor sau a agențiilor de gestionare a fondului imobiliar (AFI/RAAPPS). Din acestea 56 sunt în clădiri în integralitate proprietate publică, acest lucru facilitează intervenția, dar este un semnal de alarmă faptul că încă există astfel de cazuri de clădiri neconsolidate.
Sondajul nostru continuă. Vom reveni cu informații.
*Informațiile sunt colectate și oferite voluntar prin chestionarul Alert.
Săptămâna aceasta ne-am întâlnit cu proprietari și administratori din blocuri cu bulină. A rezultat o dezbatere foarte animată, plină de descoperiri și semnale de alarmă privind programul de consolidare seismică desfășurat de autorități. A participat un grup restrâns însă reprezentativ ca profile: proprietari de apartamente, dar și administratori și președinți de asociații de proprietari, proprietari de spații comerciale și inițiatori de diferite demersuri de advocacy în acest domeniu (eg. Asociația SOS Clădiri cu Risc Seismic și Grupul de Facebook Consolidați Bucureștii – Salvați-ne înainte de cutremur).
Am trimis această invitație, prin email și fax, către multe autorități: Primăria Generală București, Primăriile de Sector, ISC, IGSU, MDRAP însă foarte puține au răspuns invitației de a participa. O doamnă a reprezentat Primăria Sectorului 1, însă a plecat repede, fără a avea nicio intervenție. MDRAP a fost reprezentat de persoana de contact pentru procesul de elaborare a Strategiei Naționale a Locuirii.
Mai jos câteva concluzii, foarte îngrijorătoare din perspectiva noastră:
1. Este foarte greu de contactat și comunicat cu autoritățile cu responsabilități în domeniu. Reprezentanții asociațiilor de proprietari și cei cu inițiative civice în domeniu ne-au povestit cum în repetate rânduri au încercat, așa cum s-au priceput, să ia legatura și să discute cu oficiali sau funcționari însă fără succes. Adrese care nu primesc răspuns, solicitări de întâlniri care nu se onorează, sau dacă se întâmplă se transformă în promisiuni fără niciun rezultat. Pare că lipsește cu desăvârșire o persoană de contact/entitate de referință care să răspundă la întrebări, să ofere asistență și sfaturi, să sprijine asociațiile în a își face dosarele și a intra în programul de consolidare.
2. Programul de consolidare este foarte sinuos, dificil de accesat și cu o reputație foarte proastă. Ni s-a povestit cum blocuri ce au trecut prin lucrări de consolidare seismică au rămas, în urma lucrărilor, complet vandalizate – uși, clanțe, becuri furate de muncitorii din șantier, geamuri sparte, alte distrugeri. Evident, cu astfel de relatări în minte, proprietarii se tem și sunt foarte greu de convins să intre într-un asemenea program. Soluția tehnică de consolidare e impusă de proiectantul angajat de primărie și implementată de constructor după cum îi taie capul, fără consultarea – deși teoretic solicitată de program – a proprietarilor. Se cer semnăturile personale ale tuturor proprietarilor locuințelor și spațiilor din bloc în mai multe momente pe parcursul participării la program, ceea ce e foarte greu de organizat dat fiind că în multe cazuri unii proprietari nu mai locuiesc în imobilul respectiv și poate nici în țară. Plus ca acest fapt lasă loc razgândirii – decizii ale asociației de proprietari, obținute cu greu, de a intra în program, pot fi cu totul desconsiderate dacă la unul din aceste momente de semnare în original vreunul din proprietari se răzgândește.
3. Totală lipsă de transparență și predictibilitate din partea Primăriei Municipiului București. Reprezentanți ai asociațiilor de proprietari ne-au relatat cum a fost imposibil de aflat, de la PMB, care e alocarea de fonduri în anul în care pregateau dosarul, dacă au vreo șansă să intre în program, care e lista de așteptare, când se pot aștepta ca lucrările să înceapă (foarte important, de altfel, fiindcă presupune a ști când să te muți cu totul din bloc și cât va dura relocarea). Acestea sunt toate noi motive ca proprietarii să fie reticenți și să fie dificil de obținut un acord unanim, sub semnătură, al tututor proprietarilor din blocul respectiv.
4. Specula imobiliară e în floare. Am mai scris despre asta într-un articol anterior. A fost cu atât mai îngrijorător să auzim povestea unei locatare dintr-un bloc cu bulină care semnala faptul că proprietarul spațiului comercial de la parterul blocului a finanțat o nouă expertiză seismică pe care a depus-o deja la primărie, fară ca expertizorul să fi vizitat sau discutat vreun moment cu proprietarii locuințelor de la etajele superioare ale clădirii. Expertiza nouă propunea reclasificarea clădirii din Clasa I în Clasa II. Clădirile nu întineresc odată cu trecerea timpului, așa cum sugera rectorul UTCB într-o intervenție din această primăvară.
5. Sunt prea puține resurse, legi, programe care să sprijine nu să încurce rezvolvarea acestei mari vulnerabilități. E nevoie de noi expertize seismice facute pe bune, bugete mai mari, echipe tehnice și de facilitare care să sprijine cu asistență pe cei aflați în nevoie, instituții care să ia în serios această problemă și să genereze schimbările legislative necesare pentru a permite și accelera luarea de măsuri. “Programul anual de acțiuni pentru proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare la clădiri de locuit multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public”, așa cum este gândit la acest moment, nu funcționează eficient și nu generează impact, la scara și viteza de care e nevoie relativ la amploarea problemei.
6. Există interes și disponibilitate și pentru soluții alternative, generate prin finanțări private, însă se blochează de lipsa susținerii autorităților. Am auzit, spre exemplu, reprezentanți de asociații de proprietari care propuneau, sau chiar primiseră oferte concrete în acest sens, de demolare și redezvoltare a blocului de locuințe. Soluția propusă de investitor – și pare-se agreată de proprietari – ar fi constant în recompensarea proprietarilor cu apartamente în blocul nou construit de aceeași suprafață cu cel inițial, fără niciun cost suplimentar, și recuperarea investiției prin comercializarea spațiului util în surplus. Mai pe-nțelese, blocul nou ar fi mai mare decât cel vechi, deci recuperarea banilor se face din vânzarea apartamentelor și spațiilor comerciale adăugate în plus. Sigur, asta nu funcționează în cazul clădirilor monument istoric. Înțelegem însă că autoritatea locală a fost complet obtuză la o astfel de soluție.
_
Reamintesc, în final, că voluntarii Alert ce au mers pe teren la clădiri din clasa I de risc seismic au contorizat deja în 110 clădiri peste 3.600 de persoane care locuiesc în acestea. Mai avem până să ajungem la toate cele 374, dar în acest ritm preconizăm că vom depăși cu siguranță pragul de 10.000 de persoane. Și vorbim doar de clădiri din București despre care un expertizor a dat, sub semnatură, la un moment dat verdictul că vor cădea cu siguranță la următorul cutremur de intensitate ridicată. Amploarea riscului e mai mare de atât și vizează tot sud-estul țării.
Luni 3 octombrie 2016 este celebrată Ziua Mondială a Locuirii, tema din acest an fiind “Locuirea în Centru / Housing at the Centre”. Întrucât una dintre problemele semnificative ale locuirii în zonele centrale ale Bucureștiului este cea a locuirii în clădirile cu risc seismic, Centrul Român pentru Inovație în Dezvoltare Locală (CRIDL) vă invită luni 3 octombrie 2016 ora 18:00 la o dezbatere pe tematica menționată, care va avea loc la sediul La Firul Ierbii, situat în Splaiul Unirii nr. 160.
În contextul evenimentului menționat, dar și a necesității accelerării, multiplicării și îmbunătățirii măsurilor de protejare a persoanelor care locuiesc în clădirile cu risc seismic, CRIDL vă invită la o dezbatere publică centrată pe problematica funcționării PROGRAMULUI ANUAL DE ACȚIUNI PENTRU PROIECTAREA ȘI EXECUȚIA LUCRĂRILOR DE CONSOLIDARE LA CLĂDIRI DE LOCUIT MULTIETAJATE, ÎNCADRATE PRIN RAPORT DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ ÎN CLASA I DE RISC SEISMIC ȘI CARE PREZINTĂ PERICOL PUBLIC (CLĂDIRI CU BULINA ROȘIE). În acest sens, una dintre problemele recurente semnalate în cadrul anchetelor de teren de către proprietarii ocupanți ai apartamentelor din “blocurile cu bulină” a fost dificila comunicare dintre aceștia, asociațiile de proprietari și reprezentanții Primăriei Municipiului București și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (care au responsabilități în gestiunea Programului) în vederea participării proprietarilor la identificarea de soluții alternative celor din Program.
Vă așteptăm!
București: Orașul vulnerabil este un nou proiect al CRIDL care vine să extindă și să completeze activitatea Alert.
Impreună cu Partenerii noștrii, Ordinul Arhitecților din România – Filiala teritorială București și fotograful Cătălin Alexa, vom aduce în fața publicului un album al Bucureștiului văzut prin ochii celor preocupati de “sănătatea” lui și siguranța locuitorilor lui. Deoarece un oraș cu risc seismic trebuie să își îngrijească punctele vulnerabile, și anume aceste clădiri cu risc seismic I, în primul rând. De ce anume? Pentru că în spatele unei clădiri pe o listă sunt un număr de oameni care locuiesc și își desfășoară activități zilnice sub acest risc. Mai exact, în total este vorba despre mii de oameni.
Au fost etichetate, li s-a pus o bulină și au ajuns pe o lista la primărie. Insă prin albumul nostru dorim să oferim acestor clădiri o șansă la a ieși din anonimatul listelor și totodată să tragem un semnal de alarmă asupra existenței lor în spațiul nostru cotidian. Aceste clădiri nu sunt doar niște nume sau numere pe o lista ci sunt spații care există printre noi, ne modelează parcursul zilnic și din păcate, fără implicare și acțiuni concrete, ne pun viața în pericol zi de zi.
Lansarea albumului va avea loc în această iarnă, însă până la acel moment vă invităm să nu ignorați aceste clădiri, ci să vă îngaduiți câteva clipe pentru a percepe și observa spațiul prin care treceți zi de zi, grăbiți și îngijorați. Fiecare construcție cu bulină vă așteaptă ajutorul. Sunt numeroase clădiri cu valoare arhitecturală, istorică, memorială sau chiar afectivă pentru mare parte din locatarii lor. Contribuind la conștientizarea riscului seismic, contribuim la siguranța noastră de zi cu zi, a familiei și a prietenilor, a tuturor.
București: Orașul vulnerabil este un proiect editorial realizat cu sprijinul Ordinului Arhitecţilor din România (OAR) din Timbrul Arhitecturii.
De ce sunt importante acțiunile de conștientizare și reducere a riscului seismic în zona Bălcescu – Magheru?
Va împărtășeam în vară începerea unui proiect editorial complementar proiectului Alert, referitor la un album foto al clădirilor cu bulină completat de contribu
